Omohom: Ficţiuni speculative
Cristian Tudor Popescu

În ciuda accentului pus pe conceptul de Science Fiction, nu s-ar putea spune că această proză scurtă se încadrează în categoria SF. Este adevărat că suntem invitaţi într-o călătorie pe “planete” imaginare, dar acestea sunt de fapt imagini reflectate sau/şi refractate ale propriei noastre civilizaţii.

Jonglând cu preocupări eterne sau actuale, textele conţin o problematică ce necesită o analiză profundă. Cu toate acestea ele “se salvează” din capcana unei abordări filozofice din partea autorului, invitându-l pe cititor la comentarii în urma lecturii – lectură care reuşeşte să nu plictisească nicio clipă – deoarece beneficiază de un ritm şi de o “punere” în scenă cu “montaj” aproape cinematografic. Într-adevăr, povestirile ne amintesc de pasiunea lui Cristian Tudor Popescu pentru film şi par aproape nişte scenarii de scurt-metraj.

Ritmul este alert îl angajează pe cititor în acţiune, îl determină pe nesimţite să îşi chestioneze sistemul de valori, tematica este provocatoare. O invitaţie la “film” care nu ar trebui refuzată. Cu atât mai mult cu cât s-ar putea să găsiţi acţiunea chiar palpitantă, iar ideile implicite sunt punctul de plecare pentru dezbateri de actualitate.