Ore franceze II
Ion Pop

Ion Pop s-a născut la 1 iulie 1941 in localitatea Mireşu Mare, judeţul Maramureş. A publicat mai multe volume de critică şi istorie literară: Avangardismul poetic românesc (1969), Poezia unei generaţii (1973), Nichita Stănescu, Spaţiul şi măştile poeziei (1980), Lucian Blaga, universul liric (1981), Jocul poeziei (1985), Avangarda în literatura română (1990); poezie: Propunere pentru o fântână (1966), Biata mea cuminţenie (1969), Soarele şi uitarea (1985), Amânarea generală (1990); interviuri: Ore franceze I, II; a tradus studii de teorie literară ale unor critici francezi de referinţă: George Poulet sau Jean Starobinski. A obţinut în mai multe rânduri Premiul Uniunii Scriitorilor din România şi premiul Academiei Române.

După mai bine de douăzeci de ani de la apariţia primului volum Ore franceze (1979, Ed. Univers), autorul a fost încă o dată favorizat de soartă, fiindcă i-a fost dat să se întoarcă, pentru un popas oarecum simetric celui din anii `70, în Parisul primelor întâlniri cu câţiva dintre oamenii de cultură din spaţiul lingvistic francez. Pe unii i-a regăsit, cu opere îmbogăţite, alţii plecaseră Dincolo, pentru totdeauna. S-au ivit, astfel, ocazii pentru confruntări, au apărut însă şi nume noi şi mai ales, alte interogaţii.

Scena pe care s-au desfăşurat majoritatea dialogurilor a rămas aceeaşi – Parisul. Autorul continuă cu o nouă serie de dialoguri cu scriitori ai literelor franceze - Yves Bonnefoy, Michel Deguy, Patrick Deville, Dominique Fernandez, Ionel Jianu, Robert Kanters, Jacques Le Golf, Paul Ricoeur, Jean Rousset, Philippe Sollers, Jean Starobinscki etc. - în dorinţa de « a înregistra şi vocile vii lângă textele scrise, de a scormoni prin biografii în căutarea vocaţiei de scriitor»

Îi rămâne cititorului să aprecieze câştigul noului pariu din Ore franceze II.