Personalităţi locale

Valentin Silvestru (teatrolog, critic de artă)

Silvestru, Valentin

S-a născut la 20 octombrie 1924 la satul Rebricea, comuna Scânteia, judeţul Vaslui. A urmat cursurile primare în satul natal, apoi Liceul Naţional din Iaşi, Facultatea de Arhitectură din Bucureşti, Facultatea de Fizică-Matematică din Bucureşti, Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti.

A debutat ca publicist în cotidianul „Victoria” în anul 1944. A colaborat la mai multe ziare şi reviste, precum: „Tribuna poporului”, „Orizont”, „Lumea”, „Piţigoiul”, unde îi apar cronici teatrale, poezii umoristice, scenete, etc. A semnat primele lucrări satirice şi umoristice cu pseudonimul Mariol, însă din 1944 semnează cu numele adevărat cronici teatrologice, critică şi istorie literară şi teatrală, în coloanele ziarelor şi revistelor: „Rampa”, „Cortina”, „Flacăra”, „România liberă”, „Contemporanul”, „Teatrul secolului XX”, „Libertatea”, „România literară”, „Luceafărul”, „Săptămâna culturală”.

A întemeiat prima catedră de critică literară şi teatrologie în învăţământul universitar românesc în anul 1954, fiind primul profesor al acestei discipline noi la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale”. A primit premiul Academiei Române pentru capitolul „Evoluţia conceptelor teatrale” din volumul Teatrul românesc contemporan, în 1976.

A fost iniţiatorul, organizatorul şi preşedintele celor 14 ediţii ale Festivalului Internaţional de Umor de la Vaslui, în perioada 1970-1996, amplă manifestare culturală, care a reunit din 1970 şi până în prezent diverse personalităţi: scriitori, actori, regizori, critici, scenografi, teatrologi, etc.

A fost preşedintele Asociaţiei Internaţionale a Criticilor Teatrali. Prin prestigiul şi autoritatea sa, „Domnul teatru”, cum a mai fost numit, a avut influenţă asupra activităţii teatrale din România în ultima jumătate a secolului XX.

A publicat peste 50 de volume de literatură satirică, umoristică, dramatică, traduceri şi adaptări teatrale, istorie şi literară şi teatrală, memoriale de călătorie, antologii şi culegeri, scenarii, dintre care amintim: Cartea cu fleacuri, Trenul regal, Într-o noapte înstelată, Bordeiul de la Poarta Albă, Ultima noapte de aprilie la Roma, O femeie aprigă, Jurnalul cu file violete, Tufă de Veneţia, De ce râdeau gepizii, Când plouă, taci şi ascultă, Zâna castraveţilor, Un bou pe calea ferată, Praf şi pulbere, Răbdări prăjite, Jules Cazaban, Personajul din teatru, Contribuţii la istoria cinematografiei în România: 1896-1948, Elemente de Caragialeologie, Cartea despre Toma Caragiu, Alexandru Giugaru, Din fotoliul spectatorului, Sub zodia comediei.

S-a stins din viaţă în anul 1996.