Membri ai Academiei Române

Athanasie Mironescu - membru de onoare (1909)

S-a născut la 12 august 1856 în satul Tanacu din plasa Gârceni, astăzi comuna Tanacu, fiind cel de-al şaptesprezecelea copil în familia preotului Miron, care era şi dascăl al satului. Părinţii hotărâseră ca Alexandru să se facă preot, astfel că a fost înscris la Seminarul Veniamin de la Socola, Iaşi. Tatăl său a murit înainte ca seminaristul să-şi termine studiile, astfel că deşi avea perspective de a urma teologia la nivel universitar, urma să se mulţumească cu un post modest de preot de ţară. Imediat după terminarea studiilor a solicitat episcopului de Huşi acordarea postului vacant din satul său natal. În 1880, după ce i-a murit mama şi soţia, s-a hotărât să se înscrie la Facultatea de Teologie din Bucureşti, iar în 1882 şi-a continuat pregătirea teologică la Cernăuţi, unde în 1886 a promovat examenele pentru obţinerea titlului de doctor în teologie.

A revenit la Bucureşti, unde a fost profesor suplinitor la Seminarul Central şi director al Internatului teologic, apoi profesor de morală la Facultatea de teologie.

În 1885 a fost ales arhiereu şi, potrivit regulamentului ecleziastic, a luat un nou nume – Craioveanul. A devenit monah la Mănăstirea Cernica luându-şi numele de Athanasie.

În anul 1897 s-a stabilit la Râmnicu Vâlcea ca locţiitor de epicop al eparhiei Râmnicului şi al Noului Severin.

A elaborat lucrări teologice, istorice şi filosofice precum: Viaţa modernă şi raporturile ei cu religia şi biserica; Etica evoluţionistă şi etica creştină; Studiu asupra eticei lui Herbert Spencer; Sfântul Anton cel Mare, epicopul Alexandriei, Istoria Bisericii (2 volume), Sfânta Episcopie a Eparhiei Râmniculuişi Noului Severin, în trecut şi acum (monografie). S-a remarcat şi ca traducător din limba germană cu lucrări precum: Sfântul Atanasie cel Mare şi Istoria bisericească universală (2 volume).

La 25 mai 1909 a fost ales membru de onoare al Academiei Române, fiind cel de-al doilea membru de onoare din rândul personalităţilor vasluiene şi cel de-al 36-lea de la prima acordare a acestui titlu al Academiei Române. În acelaşi an a fost ales Mitropolit Primat al Bisericii Ortodoxe Române.

În anul 1911 s-a stabilit la Mănăstirea Cernica, continuându-şi preocupările ştiinţifice şi luând parte la sesiunile Academiei Române.

Om de înaltă cultură şi cercetător de mare valoare a realizat o operă vastă, a creat o impresionantă bibliotecă, care conţinea peste zece mii de volume, şi o pinacotecă compusă din peste 250 de tablouri, care s-au păstrat la Mănăstirea Cernica.

A încetat din viaţă la 9 octombrie 1931.