În anul 1951 se înfiinţează sistemul de biblioteci publice din România şi, drept urmare, prin hotărârea guvernului nr. 1542 / 1951, ia fiinţă Biblioteca Raională Vaslui, care, la acel moment, avea un fond de carte de 6000 unităţi de bibliotecă, rezultat din redistribuirile de carte făcute de bibliotecile importante din ţară, cea mai mare parte a cărţilor primite fiind de la biblioteca “Gh. Asachi” şi de la Biblioteca Centrală de Stat, precum şi de la persoane particulare, prin donaţie. Biblioteca funcţionează acum într-un local neadecvat, pe strada I.C. Frimu, în trei camere ce serveau ca săli de împrumut pentru adulţi şi copii. Instituţia are trei angajaţi : un bibliotecar şef, un bibliotecar şi un mânuitor de carte. D-na Mariana Pavlov, responsabilul bibliotecii, este şi prima din istoria acestei instituţii care are studii de specialitate în domeniu, ea absolvind “Şcoala medie tehnică de bibliotecari “ din Bucureşti. La conducerea bibliotecii îi succede d-na Cecilia Petcu, sub conducerea căreia biblioteca primeşte în anul 1960, la concursul bienal al bibliotecilor, premiul I pe regiunea Iaşi şi menţiune la nivel naţional. În anul 1962, la acelaşi concurs, acum biblioteca aflându-se în grija d-nei Cleopatra Zugravu, obţine acelaşi premiu I şi titlul de “Bibliotecă model”. În anul 1962 se introduce şi accesul liber la raft. La 15 iulie 1965 biblioteca trece sub conducerea d-lui Constantin Peptu. În anul 1968, când, în urma reformei administrative, Biblioteca Raională Vaslui devine bibliotecă judeţeană, iar la conducerea acesteia trece din nou d-na Petcu Cecilia, biblioteca se mută în alt imobil, tot pe strada I.C. Frimu, în clădirea actualului Tribunal, de asemenea imobil neadecvat activităţii instituţiei. Odată cu această mutare, se măreşte şi schema de funcţionare: ia fiinţă secţia de copii şi legătoria (primul legător a fost C-tin Ioniţă), se organizează un serviciu metodic de îndrumare şi control al bibliotecilor comunale, orăşeneşti şi municipală, Bârlad. Biblioteca are deja un serviciu de prelucrare al cărui şef este d-na Adina Chitic. În tot acest timp cât biblioteca funcţionează în acuala clădire a Tribunalului, secţia copii îşi desfăşoară activitate în Casa Mavrocordat, pe atunci Palatul Pionierilor. Această secţie avea un fond de carte foarte mare, de 18000 de volume, rezultat din preluarea fondului de la Palatul Copiilor. Sub îndrumarea d-nei Maria Bucur, una din cele mai inimoase bibliotecare ale instituţiei, cu ajutorul căreia sunt iniţiate aici activităţi de popularizare a cărţii (cercul de îndemânare, dimineţile de poveste, etc) şi nu în ultimul rând prin faptul că secţia are o filială în parcul oraşului, Copou, ( o tonetă, în fapt) unde, în fiecare duminică, d-na Maria Bucur punea la dispoziţia celor aflaţi într-un moment de recreere, cărţi şi jocuri distractive. Au venit în schimb de experienţă la această secţie bibliotecari din toată ţara şimunca d-nei bibliotecar a fost întotdeauna recunoscută şi apreciată. Biblioteca a avut în acest timp filiale la Moara Grecilor şi la Brodoc şi a organizat manifestări de popularizare a cărţii, schimburi de experienţă, consfătuiri cu cititorii şi întâlniri cu autori. Din anul 1970, biblioteca se află în grija d-nei Eugenia Moldoveanu, bibliotecar dedicat muncii sale, iar în cei 12 ani cât a fost mentorul acestei biblioteci, instituţia s-a dezvoltat foarte mult. În anul 1972, biblioteca se mută în actualul local. Acesta este anul în care se propune planul de completare, diversificare şi modernizare a colecţiilor şi serviciilor. Din 1974, biblioteca a început să organizeze lunar concerte simfonice şi recitaluri de muzică, susţinute de instituţii profesioniste din Iaşi. Dacă în anul 1972 biblioteca avea un număr mic de publicaţii, sub îndrumarea d-nei Moldoveanu, în doar 10 ani, colecţiile de carte rară şi bibliofilă, precum şi colecţiile de discuri se dezvoltă într-un ritm alert. Preocuparea permanentă a bibliotecii de completare a colecţiilor şi de perfecţionare a serviciilor, a constituit un obiectiv major al instituţiei şi o obligaţie de bază a conducerii bibliotecii. În această perioadă, biblioteca trece la organizarea ştiinţifică a serviciilor şi la realizarea principalelor instrumente de informare şi documentare: realizarea cataloagelor alfabetic, sistematic, topografic, pe colecţii, etc. Valorificarea colecţiilor s-a realizat prin respectarea programelor lunare şi săptămânale, în anul 1982 biblioteca înregistrând 10000 de cititori, şi 150000 de volume împrumutate. S-au desfăşurat şi acţiuni de popularizare a cărţii în cadrul “ Lunii cărţii la sate”, “ Lunii cărţii în instituţii”, “ Zilele cărţii pentru copii”, etc. Din anul 1974, se iniţiază “Salonul de carte”, în anul 1977 “Târgul de carte”, în anul 1978 “Salonul Cărţii pentru copii”. În anul 1980, s-a desfăşurat la Vaslui “Colocviul naţional de geometrie şi topologie “Gh. Vrânceanu”, la care au participat 114 matematicieni din toate colţurile ţării. În anul 1983, la conducerea bibliotecii vine d-na profesor Elena Poamă. Ea continuă activităţile iniţiate de d-na Moldoveanu, făcând din Salonul de Carte o manifestare de înaltă ţinută spirituală. În anul 1989, tot sub conducerea d-nei profesor Elena Poamă, are loc la Biblioteca Judeţeană Vaslui o manifestare de mare amploare dedicată celor o sută de ani de la moartea lui Eminescu, la care participă mari personalităţi ale peisajului cultural românesc, printre care se aflau : Petru Creţia, Amita Bhose, Dimitrie Vatamaniuc şi Georgeta Mitran. Cu această ocazie, sunt prezentate, în premieră la Vaslui, primele volume din “Integrala Eminescu”. Tot în această perioadă s-a separat fondul de carte al sălii de împrumut la domiciliu de cel al depozitului general şi s-au diversificat şi serviciile de bibliotecă. În anul 1986, spaţiul bibliotecii creşte în dimensiuni, (încă 8 încăperi de cca. 400 metri pătraţi), unde se amenajează birourile de prelucrare, metodic, contabilitatea, legătoria şi secţia de periodice, nou înfiinţaţă.În 1989, este numit director aceeaşi Eugenia Moldoveanu, la a cărei sugestie, biblioteca va căpăta numele marelui învăţat Nicolae Milescu Spătarul. Festivitatea de dezvelire a plăcii memoriale cu numele lui Milescu Spătarul, a avut loc în anul 1992, la data de 29 ianuarie, prilej la care au participat personalităţi locale şi de rang naţional. În 1990, au fost scoase din colecţiile bibliotecii aproximativ 7000 de volume, datorită schimbărilor sociale care au avut loc. În anul 1994, d-nei Moldoveanu, pensionată, îi succede la conducerea instituţiei dl. Ioan Mâţă, care este director până în anul 1998, an în care d-na Elena Poamă este numită director, funcţie pe care o deţine şi astăzi. Din anul 1998, ia fiinţă o secţie nouă, Sala de lectură în limbi străine, menită să vină în întâmpinarea cerinţelor utilizatorilor, dornici să-şi aprofundeze cunoştinţele pe care le acumulează la şcoală, cât şi altele noi. Această secţie s-a bucurat de primirea unor donaţii substanţiale din partea Fundaţiei “Samuel Clemens”, care a donat un număr mare de volume, carte în limba engleză, în acest fond intrând şi o binecunoscută şi apreciată enciclopedie cu denumirea de “World Book” (22 volume, legate în piele). O altă importantă donaţie este făcută de Primăria Vaslui, de unde se primeşte şi enciclopedia “Great Books” (60 volume). Sala are carte în 12 limbi, dar cea mai importantă colecţie pe care o deţine este cea care include Enciclopedia “Britannica”, (33 volume), dicţionarele explicative (3) şi un atlas geografic, anexate enciclopediei şi alte documente valoroase şi de maximă utilitate pentru cititori. În acelaşi an, se înfiinţează şi compartimentul de informatizare, unde se pun bazele realizării şi gestionării sistemului integrat de bibliotecă şi unde se tehnoredactează materialele promoţionale ale instituţiei. Pentru informatizarea bibliotecii s-au achiziţionat 26 calculatoare, astfel încât, acum, toate secţiile bibliotecii îşi desfăşoară munca în sistem informatizat. Se extinde şi Serviciul metodic, el devenind Serviciul Marketing, Informare bibliografică, Asistenţă metodică şi Activităţi culturale, în atribuţiile acestuia intrând acum şi întocmirea de bibliografii tematice şi la cerere, de materiale publicitare şi asistenţă metodică pentru bibliotecile comunale şi orăşeneşti, precum şi îndrumarea activităţilor culturale ale bibliotecii.