S-a născut pe 15 aprilie 1944 în satul Novaci, comuna Duda, plasa Mihail Kogălniceanu, județul Fălciu (astăzi satul Duda, comuna Duda-Epureni, județul Vaslui), în familia lui Gheorghe și a Elenei Pricop (născută Pârvan), săteni agricultori. S-a stins din viață pe 15 noiembrie 2018.
Urmează cursurile primare și gimnaziale în comuna natală, Liceul „Cuza Vodă” din Huși (1960-1964) și Facultatea de Filologie din cadrul Universității „Al.I. Cuza” Iași (1964-1969).
În primii ani de studii participă la Cenaclul „Nicolae Labiș” al Facultății de Filologie, condus de Nicolae Crețu, un bun teoretician al poeziei, pe atunci asistent universitar. Apoi frecventează Cenaclul „Mihai Eminescu” al Casei de Cultură a Tineretului și Studenților, de lângă Fundație, iar către sfârșitul perioadei ieșene participă la ședințele Cenaclului „Junimea”, care tocmai se reînființase.
Își încheie studiile universitare cu o lucrare despre activitatea scriitorului Victor Ion Popa. Este primul sătean care termină liceul, primul absolvent de facultate și primul scriitor al satului Novaci.
Pe 1 septembrie 1969, își începe cariera didactică primind repartiție ministerială pentru catedra de limba și literatura română a Școlii Generale din Duda. În 1970, este numit director al Școlii Generale din Duda, funcție pe care o va avea în două mandate: 1970-1980; 1984-1989.
Debutează publicistic în „Flacăra Iașului” cu o poezie patriotică, în anul 1963, și cu proză în revista studențească „Alma mater” Iași în 1971. Poetul Ion Alexandru Angheluș îl introduce în Cenaclul „Mihai Eminescu” aparținând Casei de Cultură din Huși.
Înființează un cenaclu la Duda, primul cenaclu sătesc din județ și printre primele din țară, în care adună amatori de creație artistică din comună și din satele din jur. La ceremonia de deschidere participă importanți scriitori ieșeni și vasluieni: Mircea Radu Iacoban, Ioanid Romanescu, Corneliu Sturzu, N. Turtureanu, Horia Zilieru, Ion Alexandru Angheluș, Ion Iancu Lefter ș.a. În cadrul cenaclului se formează viitori scriitori, printre care poetul-țăran Ion Bîrcă, Marcel Vârlan, Valentin Furtună. În perioada 1975-1978 colaborează cu interpretul și compozitorul de muzică folk Valeriu Penișoară.
Colaborează la publicațiile: „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Dacia literară”, „Ethos”, „Glasul națiunii”, „Jurnalul de Vaslui”, „Liter Club”, „Poezia”, „Porto-Franco”, „Pro saeculum”, „Vremea nouă” ș.a.
Publică volumele: Nesomnul patriei (poezie), 1980; Corăbii în septembrie (povestiri), 1984; Călărețul de os (povestiri), 1991; La coada cometei (roman), 1997; Balada vârstelor (poezie), 2004; Caligramele destinului: A doua carte a lui Iov (poezie), 2006; Terapiile invocației (poezie), 2008; Confortul inorogului (poezie), 2011; Paradigma deşertului (roman): vol. I – Vremea moliilor, vol. II – Roșu și galben, vol. III – Vânătoare cu suspans, 2015; Cartea celor cinci semne… (poezie), 2016; Cânta la Duda o chitară: Prin viață, muzică și poezie… cu Valeriu Penișoară, 2016, 2017.
Ediții îngrijite: Din os de Prometeu…: postume de Constantin Asiminei. Iași, Timpul, 2015; Volbura de Constantin Asiminei; ediţia a II-a, revăzută şi îngrijită. Iaşi. Timpul, 2015.
Este inclus în antologii și dicționare: Fragmente de spiritualitate românească, Vasilica Grigoraș. București, Oscar Print, 2001, p. 269; Voci lirice vasluiene. Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vaslui, Iaşi, PIM, 2006, pp. 188-195; Univers cultural și literar vasluian (dicționar), Ioan Baban. Iași, PIM, 2008, pp. 354-356; Florilegiu poetic vasluian (din colecțiile Bibliotecii Județene „Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui și ale bibliotecilor municipale „Stroe Belloescu” Bârlad și „Mihail Ralea” Huși), coord. Liliana Moga, Bârlad, Sfera, 2015, pp. 490-497; Scriitori vasluieni de odinioară și de astăzi (membri ai Societății Scriitorilor Români/ Uniunii Scriitorilor din România): dicționar biobibliografic. coord. Liliana Moga, București, Akakia, 2024, pp. 122, 123 ș.a.
Prefețe și postfețe: Prefață la Dincolo de tăcere, Doina Harnagea. Iaşi. Timpul, 2018.
Premii și distincții: Premiul pentru texte poetice acordat de revista „Flacăra”, București, 1976; Premiul pentru debut în proză pe anul 1984 al revistei „Cronica” Iasși ș.a.
Referințe critice: „Ion Gheorghe Pricop – Călărețul de os” de George Bălăiță în „Arc”, nr. 4 aug. 1993, p. 229; „Vitrina cărților: Ion Gheorghe Pricop, Balada Vîrstelor” de Emilian Marcu în „Convorbiri literare”, nr. Feb. 2005, p. 148; „Ion Gheorghe Pricop, Caligramele destinului” de Emilian Marcu în Vitrina cărților: un deceniu de singurătate… în bibliotecă, 2013, pp. 488, 489; Ion Gheorghe Pricop: 70. ed. realizată de Lina Codreanu şi Livia Andrei. Bârlad. Sfera, 2014; „Ion Gheorghe Pricop – un rapsod transmodern” de Petruș Andrei în Lecturi empatice. Bârlad, Sfera, 2015, pp. 252-262; „La despărțirea de Ion Gheorghe Pricop” de theodor Codreanu în „Convorbiri literare”, nr. 12, dec. 2018, pp. 106, 107; „Ion Gheorghe Pricop, in memoriam” de Theodor Codreanu în „Lohanul”, nr. 3, dec. 2018, pp. 167, 168; „Ion Gheorghe Pricop” de Theodor Codreanu în „Liter-Club”, nr. 1, ian.-mart. 2019, pp. 3, 4; „Ion Gheorghe Pricop” de Theodor Codreanu în Scriitori vasluieni. Bucureşti. Tritonic, 2019, pp. 132-149; „Minunatul nostru prieten – scriitorul Ion Gheorghe Pricop” de Petruș Andrei în „Milesciana”, nr. 6, dec. 2019, pp. 63-67, „Un profesor și scriitor ce-a aprins conștiințe” de Valentina Teclici în „Milesciana”, nr. 7, iunie 2020, pp. 78-84; „Ion Gheorghe Pricop” de Ioan Baban în Ecoul numelor proprii: Pagini despre cărți și autori. Vol. III. Iași, PIM, 2021, pp. 180-184.
Fișă de autor realizată de Liliana Moga, biliotecar la Compartimentul Informare Bibliografică