THEODOR CODREANU prozator, critic și istoric literar, publicist, eminescolog

S-a născut pe 1 aprilie 1945 în satul Sârbi, comuna Banca, judeţ Vaslui. Urmează şcoala primară în satul natal, apoi cursurile gimnaziale de la Unţeşti, fostul raion Bârlad, iar pe cele liceale la Complexul Şcolar din Bârlad (astăzi Liceul „Mihai Eminescu”).

După terminarea liceului, profesează ca suplinitor în învăţământ, la școala Sârbi, apoi în satul Orgoeşti, comuna Bogdăneşti.

Este licențiat al Facultății de Filologie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași (1970). În 2001 obține doctoratul în filologie cu teza „Complexul Bacovia” și bacovianismul. În același an primește titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Huși.

THEODOR CODREANU

 Debutează publicistic în anul 1968 la ziarul „Vremea Nouă”, din Vaslui, iar în critica literară cu articolul polemic „Moștenire culturală sau… dezmoștenire?”, publicat în „România literară” pe 22 mai 1969. Debutează în proză cu Ozana, cinci capitole din romanul Marele zid la nou- reînfiinţata revistă „Convorbiri literare”.

Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Iași, din anul 2001; membru de onoare al Uniunii Scriitorilor din Moldova, membru în Societatea Scriitorilor „C. Negri” Galați, membru în Academia Internațională „Mihai Eminescu” cu sedii la București și Calcutta, membru în Centrul Academic Internațional „Mihai Eminescu” Chișinău, membru în Societatea „Junimea” Iași, membru de onoare al Academiei Bârlădene.

În anul 2016, alături de Lina Codreanu, Livia și Petruș Andrei, Daniela Ouatu și Teodor Pracsiu, Elena și Ion Gh. Pricop, începe proiectul literar – revista „LITER-CLUB”, cu apariție trimestrială, în formatul „Biletelor de papagal” (publicație condusă de Tudor Arghiezi, părintele literaturii moderne române). Theodor Codreanu semenază la rubrica „Însemnări… cu ștaif”.

În iunie 2022, i se conferă, în cadrul Secției Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte, titlul de Membru de Onoare al Academiei de Științe a Moldovei.

Publică volumele: Marele zid, 1982; Eminescu – Dialectica stilului, 1984; Modelul ontologic eminescian, 1992; Istoria Hușilor, 1995; Varvarienii, 1998; Controverse eminesciene, 2000; Fragmentele lui Lamparia, 2002; Basarabia sau drama sfâșierii, 2003; Eminescu – martor al adevărului, 2004; Numere în labirint, vol. I, 2007; Numere în labirint, vol. II, 2008; Numere în labirint, vol. III, 2009; Eminescu în captivitatea „nebuniei”, 2011; A doua schimbare la față, 2013; Lumea românească în zece prozatori, 2017; Hyperionice, 2019; Scriitori basarabeni, 2019; Scriitori vasluieni, 2019; Fragmentarium filosofico-teologic, 2021; C.D. Zeletin şi poetica transparenţei, 2025 ș.a.

Colaborează la publicații din țară și din străinătate: „Literatura și arta”, „Glasul națiunii”, „Columna”, „Adevărul”, „Adevărul literar și artistic”,  „Vremea Nouă”, „Baaadul literar”, „Clepsidra”, „Est”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Limba română” (Chișinău), „Lumina” (Serbia), „Destine literare” (Irlanda) ș.a.

Este inclus în antologii și dicționare: Dicționarul general al literaturii române. Vol. II. C-D, coord. Nicolae Mecu. București, Univers Enciclopedic, 2004; Dicționarul general al literaturii române. Vol. II. C-D, coord. general Eugen Simion. București, Academia Română, 2004, pp. 300-301; Dicționarul biografic al literaturii române. Vol. I A-L, Aurel Sasu. Pitești, Paralela 45, 2006; Univers cultural și literar vasluian (dicționar), Ioan Baban. Iași, PIM, 2008, pp. 128-130; Un dicționar al scriitorilor români contemporani. Vol III, coord. Ioan Holban. Iași, TipoMoldova, 2016; La pas pe meleaguri vasluiene (catalog). Biblioteca Județeană „Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui, 2021, pp. 25-28; Scriitori vasluieni de odinioară și de astăzi (membri ai Societății Scriitorilor Români/ Uniunii Scriitorilor din România): dicționar biobibliografic. coord. Liliana Moga, București, Akakia, 2024, pp. 54-57 ș.a.

Semnează prefețe și postfețe: Prefață la Balada vârstelor (versuri), Ion Gheorghe Pricop. Bucureşti, Cartea Românească, 2004; Prefață la Cumpăna dreptăţii,  Mihai Sălcuţan. Buzău, Editgraph, 2016; Postfață la De la Abulius la Zotta: portrete contemporane, Costache Olăreanu; ediţie îngrijită de Constantin D. Donose. Iaşi, Timpul, 2000; Cuvânt înainte la Eminescu, Tudor Nedelcea; Bucureşti, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, 2013; Prefață la Eonul marelui Desant (poeme), Daniel Corbu; antologie îngrijită de Călin Cocora. Iaşi, Princeps Edit, 2007; Prefață la Istorisiri nesănătoase fericirii (povestiri), Rareş Tiron. Iaşi, PIM, 2013; Prefață Jurnal de călătorie: Itinerare istorice şi spirituale, Vasile Calistru. Iaşi, PIM, 2014; Studiu introductiv, tabel cronologic, note, referințe critice la Nunţile focului (versuri), Ion Alex. Angheluş. Bârlad, Sfera, 2006; Studiu introductiv la Poezii de Mihai Eminescu, antologie de Geta Modiga; Iaşi, PIM, 2019; Postfață la Sfera de apă: opera poetică, Emilian Marcu. Iaşi, Princeps Edit, 2011; Postafță la Taina care mă apără: opera poetică, Grigore Vieru; ediţie realizată de Grigore Vieru şi Daniel Corbu. Iaşi, Princeps Edit, 2008 ș.a.

Premii și distincții: Premiul Societăţii Scriitorilor „C. Negri” din Galaţi pentru volumul Modelul ontologic eminescian, 1993; Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova şi al Bibliotecii Naţionale, pentru acelaşi volum, 1993; Premiul Naţional „M. Eminescu” pentru volumul Dubla sacrificare a lui Eminescu, Suceava, 1999; Medalia jubiliară „Eminescu – 150”, prin decret prezidenţial al Preşedintelui Emil Constantinescu, noiembrie 2000; Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Iaşi, pentru critică literară pe 2002 pentru vol. Complexul Bacovia; Premiul Naţional „M. Eminescu”, Suceava, 2005, pentru volumul Mitul Eminescu; Premiul Salonului Internaţional de Carte al Bibliotecii Naţionale din Republica Moldova, 2008, pentru vol. A doua schimbare la faţă; Medalia jubiliară „Mihai Eminescu” prin decret de stat al preşedintelui Republicii Moldova, 2010; Premiul „Ion I. Pavelescu” la a XI-a ediţie a Festivalului Uniunii Epigramiştilor din România, Buzău, 2010; Premiul pentru exegeză asupra operei lui Grigore Vieru la Festivalul Internaţional de Poezie „Grigore Vieru”, ediţia II-a, Iaşi – Chişinău; Premiul de Excelenţă „Mihai Eminescu” pentru vol. Eminescu în captivitatea „nebuniei”, acordat de Societatea Scriitorilor Bucovineni, ianuarie 2012; Premiul pentru Eseu al revistei „Convorbiri literare”, la ediţia a XVI-a a Zilelor revistei, Iaşi, 2012; Premiul pentru exegeză critică „Cezar Ivănescu”, la ediţia a II-a a Festivalului Naţional de Poezie „Cezar Ivănescu”, Iaşi-Bârlad, 2012 (pentru vol. Cezar Ivănescu – transmodernul) ș.a.

Referințe critice: „Theodor Codreanu: Eminescu și provocarea științei” de Mihai Cimpoi în Căderea în sus a Luceafărului. Galați, Editura Porto Franco, 1993; „Maturitatea criticului” de Teodor Pracsiu în Oglinzi paralele, Vaslui, Editura Cutia Pandorei, 2000; Theodor Codreanu la 60 de ani (biobibliografie), Liliana Moga. Vaslui, Biblioteca Județeană „Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui, 2005; Istoria literaturii române de azi pe mâine. Vol. II, Marian Popa. București, Editura Semne, 2009;  Theodor Codreanu, bibliografie critică,  Lina Codreanu. Chişinău, [s.n.], 2012; Theodor Codreanu în imaginarul criticii. Antologie îngrijită de Lina Codreanu. Iaşi, Junimea, 2015; Theodor Codreanu sau izbânda criticii totale, Petru Ioan. Iași, Editura Ștefan Lupașcu, 2015; Theodor Codreanu – 70: Trepte spre infinit. Ediţie alcătuită de Livia Andrei. Bârlad, Sfera, 2015; „Theodor Codreanu – 75” de Laurențiu Chiriac în „Elanul”, nr. 218, aprilie 2020, pp. 18-20; Theodor Codreanu – 80, corifeu al culturii vasluiene (biobibliografie), Liliana Moga. Cluj-Napoca, Risoprint, 2025 ș.a.

Fișă de autor realizată de Liliana Moga, biliotecar la Compartimentul Informare Bibliografică